Muzeul Prado este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute muzee din Spania.
Cu toate acestea, istoria bogată a muzeului de artă a afectat în mod semnificativ arhitectura sa uimitoare.
În 1785, arhitectul Juan de Villanueva a construit structura care găzduiește acum Muzeul Nacional del Prado.
Regele Carol al III-lea l-a construit pentru a găzdui Cabinetul de Istorie Naturală.
Funcția finală a clădirii a fost însă aleasă de nepotul monarhului, regele Ferdinand al VII-lea, îndemnat de soția sa, regina Maria Isabel de Braganza.
Muzeul Regal, redenumit ulterior Muzeul Național de Pictură și Sculptură și apoi Muzeul Nacional del Prado, a fost deschis publicului pentru prima dată în noiembrie 1819.
Acest articol vă va ajuta să înțelegeți mai în detaliu istoria și arhitectura Muzeului Prado.
Cronologie de istorie a Muzeului Prado
1785: Juan de Villaneuva a optat pentru un stil neoclasic în timp ce proiecta Muzeul de Științe Naturale. Cu toate acestea, războaiele napoleoniene au întrerupt construcția.
1819: A fost finalizat sub regele Ferdinand al VII-lea (nepotul lui Carol al II-lea), care l-a redeschis publicului sub numele de Muzeul Regal de Pictură.
1868: A devenit Muzeul Național al Prado după exilul lui Isabelle II, care a extins colecția de la palatele regale și Escorial.
1872: Muzeul a primit donații notabile de la mănăstiri și mănăstiri spaniole.
1881: Muzeul a primit mai multe donații, alături de donația Baronului Emile d'Erlanger de picturi Goya.
1971: Prado a anexat Casón del Buen Retiro, construit ca sală de bal pentru Palatul Buen Retiro.
2002: Au început lucrările la noua facilitate, cu fonduri alocate pentru a extinde colecția și a permite mai multor oaspeți să se bucure de ea.
2007: Finalizarea noii aripi de către Rafael Monroe, care a extins terenul muzeului cu 235,000 de metri pătrați (22,000 de metri pătrați).
Istoria Muzeului Prado pe scurt
Muzeul Prado a fost proiectat de celebrul arhitect spaniol Juan de Villaneuva în 1785.
Inițial, a fost construit pentru a găzdui Cabinetul de Istorie Naturală, comandat de regele Carol al III-lea.
Dar în 1819, a fost redeschis de regele Ferdinand al VII-lea, nepotul regelui Carol, ca Muzeul Regal de Pictură și Sculptură.
El a luat această decizie după încurajarea soției sale, regina Maria Isabel, de a arăta Europei importanța artei spaniole.
Vizitatorii s-au putut bucura de lucrări de la maeștri de artă precum Bosch, Titian, Rubens și alți artiști care au prezentat luptele vieții și semnificația ei prin arta lor.
Colecția regală a muzeului a crescut semnificativ în secolul al XVI-lea, în timpul domniei lui Carol al V-lea.
Catalogul său inaugural, publicat în 1819, include 311 picturi, chiar dacă colecția sa de la acea vreme includea aproximativ 1,510 imagini din numeroasele Reales Sitios (Reședințe regale).
Colecția lui Prado a prosperat și mai mult în secolul al XIX-lea sub succesiunea monarhilor Habsburg și Bourbon.
De asemenea, a văzut picturi de la Museo de Arte Moderno, inclusiv lucrări de Madrazo, Vicente López, Carlos de Haes, Rosales și Sorolla.
De la înființare, Muzeul del Prado a primit și aproximativ 2,300 de picturi, precum și un număr considerabil de sculpturi, imprimeuri, desene și opere de artă.
Totul prin legaturi, donații și achiziții, care alcătuiesc majoritatea noilor achiziții.
Moștenirea picturilor negre ale lui Goya de către baronul Emile d'Erlanger în 1881 a fost deosebit de semnificativă.
Printre lucrările achiziționate în ultimii ani se numără două lucrări ale lui El Greco, Fable și The Flight to Egypt, achiziționate în 1993 și 2001.
Contesa de Chinchón de către Goya a fost achiziționată în 2000, iar Portretul omului numit „Bărbierul Papei” de Velázquez a fost achiziționat în 2003.
Aflați mai multe despre fantastica colecție de artiști renumiți a Muzeului Prado în articolul nostru de aici.
Arhitectura Muzeului Prado
De-a lungul secolelor al XIX-lea și al XX-lea, colecția Prado și numărul de vizitatori au crescut dramatic.
Pentru a le găzdui mai bine, clădirea Villanueva a fost extinsă de nenumărate ori, până în punctul în care nu mai era de imaginat o intervenție ulterioară.
În acest moment, dezvoltarea muzeului a fost rezolvată prin crearea unei noi clădiri cu fațada de est a Prado și unind cele două structuri din interior.
Iată o detaliere a designului Muzeului Prado:
Extinderea Muzeului
Extinderea muzeului a început când clădirea Villanueva a suferit o extindere pentru a găzdui mai multe lucrări de artă.
Autoritățile Museo del Prado au început să construiască o nouă clădire care să leagă celelalte două clădiri din interior.
Proiectul a durat șase ani și a făcut parte din eforturile de modernizare ale muzeului.
Cei mai recenti pași ai muzeului spre modernizare au avut loc în 2004, când au fost autorizate modificări ale cadrului legal și statutar.
De asemenea, coincide cu implementarea celui mai recent și ambițios plan de dezvoltare al său (2001–2007).
Aceste modificări au fost făcute ca răspuns la cererea muzeului de management mai flexibil, performanță mai rapidă și capacitate de autofinanțare crescută.
Legea Museo Nacional del Prado din noiembrie 2003 și un al doilea statut de modificare adoptat prin decret regal la 12 martie 2004, au stabilit noul statut al muzeului.
El Casón del Buen Retiro
Este anexa Museo del Prado, care adăpostește centrul de studii și biblioteca muzeului.
Casonul făcea parte din ansamblul care includea Palatul Buen Retiro, din care supraviețuiesc doar Casonul și Salon de Reinos.
A fost proiectat de arhitectul Alonso Carbonel, care a finalizat clădirea câțiva ani mai târziu, în 1637.
Sala Tărâmurilor
Sala Regiunilor, cunoscută sub numele de Salon de Reinos, a fost proiectată printr-o competiție internațională.
Foster + Partners LTD și Rubio Arquitectura SLP au prezentat ambele concepte de design.
Designul câștigător a stat în spatele remodelării și restaurării fostului Palat Buen Retiro.
Galeriile Aripii de Nord
Ca urmare a problemelor de depozitare pentru a găzdui serviciile interne ale muzeului în 2004, cea de-a doua galerie a fost scoasă de pe traseul colecției permanente.
Apoi a fost folosit ca spațiu de depozitare temporară pentru opere de artă, birouri și restaurarea studiourilor de suport.
Galeria Jheronimus Bosch
Împreună cu Samsung ca sponsor tehnologic, Muzeul Prado a construit și redeschis instalația Bosch.
Acest lucru oferă vizitatorilor șansa de a-și testa gândirea radicală din punct de vedere tehnic.
Galeria de sculptură ionică
Arhitectura Muzeului Prado a renovat spațiul Sculpturii Ionice de Nord.
Este situat lângă galeria centrală de la primul etaj pentru a spori vizibilitatea sculpturilor și artelor decorative din colecția permanentă.
Întrebări frecvente
1. Când a fost construit Muzeul Prado?
Muzeul Prado a fost fondat în 1819, deși clădirea sa a fost construită în 1785. Acum este unul dintre cele mai vizitate situri din lume și este considerat un reper esențial în țară.
2. Care este contextul istoric în care a fost construit Muzeul Prado?
Carol al III-lea a construit Muzeul Prado ca Cabinet de Istorie Naturală. Cu toate acestea, nepotul său, regele Ferdinand, l-a redeschis ca Muzeu de Pictură și Sculptură. Acest lucru a fost făcut după încurajarea soției sale, regina Maria Isabel, de a prezenta publicului arta regală spaniolă.
3. Care este stilul arhitectural al Muzeului Prado?
Juan de Villaneuva a construit muzeul în stil neoclasic. Ceea ce îi conferă lui Prado o eleganță unică care s-a menținut de mai bine de două secole.
4. Ce evenimente sau incidente au modelat istoria Muzeului Prado?
Construcția inițială a muzeului, care a început în 1785, a fost întreruptă de războaiele napoleoniene. În plus, Prado nu a fost afectat de evenimente sau incidente istorice semnificative.
5. Există un tur ghidat pentru a explica istoria Muzeului Prado?
Pentru cea mai bună experiență, puteți cumpăra un tur ghidat de experți-muzeu-prado-cu-salta-coda-tur cu ghid la Muzeul Prado. Rugați un ghid să vă ghideze prin punctele de atracție ale muzeelor, oferindu-vă în același timp istoria și poveștile exclusive din spatele fiecărei opere de artă.
Imagine recomandată: Museodelprado.es
